Dan Botezatu, campionul din Bacău, a rămas cu noi

Iunie 18, 2013

Vestea morţii unui cunoscut e ca o palmă după cap ce te aruncă într-o realitate pe care, prin orice mijloace, încerci s-o evadezi. Când Timpul nu i-a fost prieten și de acel om te leagă amintirile vârstelor fragede, vestea te zdruncină. Astăzi, prietenul Dan Botezatu, campion naţional şi internaţional la Karate – Shotokan, ar fi împlinit 41 de ani şi în amintirea prieteniei noastre și ca foști colegi, practicanţi ale aceleiași discipline, îmi permit să scriu aceste câteva rânduri pentru a comemora cu mult regret cinci ani de la moartea sa neașteptată.
Cu ani în urmă, prin ‘87, pe vremea când stadionul din Parcul Libertăţii (astăzi Cancicov) era „sanctuarul” practicanţilor de karate din Bacău, mă întâlneam cu Dan si discutam karate. La 15 ani era pasiunea noastră iar muscatul din fructul interzis ne aţâţa inconștient ardoarea. În perioada comunistă, disciplinele menite să formeze nu numai aducători de medalii dar și caractere mai puternice (Ce forţă revoluţionară de a persevera ani la rând ca să te alegi la urmă doar cu o centură colorată. Învingerea instinctului de a întoarce capul când eşti atacat frontal, ba chiar mai mult, de a păşi înainte înspre adversar când atacul este iminent sau deja evident, sunt lecţii ale căror rezultat se vede numai după multă practică uneori însoţită şi de câte un ochi vânăt, monturi julite şi tibii deformate. Cei mai dedicaţi dintre practicanţi ridică antrenamentul şi la nivel mental trăind şi meditând zilnic aceste principii de artă marţială. Se pregătesc sufleteşte cum s-ar spune. Cei mai nefericiţi sfârşesc prin a le pune în aplicare pe stradă sub formă de golănisme. Aceştia sunt şi cei care renunţă după 1 an sau 2 de practică când un sentiment de falsă încredere în propriile puteri pune stăpânire pe mintea lor fragedă.), erau considerate un pericol al societăţii și puneau semne serioase de întrebare autorităţilor.
Pe Dan îl admiram mult, și de ce să nu recunosc, îl și invidiam puţin pentru flexibilitatea și eleganţa cu care executa loviturile de picior. Dedicat întru totul acestei activităţi, a transformat-o într-un mod de viaţă. După obținerea centurii negre s-a angajat la Jandarmi cărora le-a oferit, cu talentul și priceperea sa, tainele acestei discipline. Aş putea spune că viețile jandarmilor băcăuani nu mai sunt la fel de când Dan nu mai este printre noi. În cinstea și amintirea lui, ei au numit sala în care se antrenează Sala Dan Botezatu iar clubul unde antrena se numește acum Clubul Dan Botezatu.
Dan fost mai mult decât un tehnician si un perfecţionist. A fost un om a cărui modestie și bunătate sufletească se îmbinau desăvârșit cu calităţile de sportiv iar mai târziu de antrenor. Drumurile ni s-au separat după terminarea liceului dar i-am urmărit cu admiraţie de-a lungul anilor evoluaţia dintr-un talent promiţător într-o stea de primă clasă a acestei discipline. Cei care l-au cunoscut și cei pe care i-a antrenat poartă in suflete acest simbol al pasiunii, perfecțiunii și dedicației neclintite pentru calea aleasă, care a fost Dan Botezatu. Dedicația exemplară pe care a arata-o s-a meterializat și prin cele doua manuale de autoapărare pentru jandarmi pe care le-a creat împreună cu un alt coleg al său, Iulian Anghel. Îi mulţumesc aici mamei lui Dan pentru a mi le fi înmânat la ultima mea vizită în ţară ca venind din partea lui.
Cu oarece îndrăzneală îndreptăţită să zicem unui fost coleg de suferinţă în dojo-urile Bacăului, privesc dispariţia sa fulgerătoare ca pe una din lecţiile nepredate, profund regretabile, ale acestei discipline adusă la nivel de artă de către luptătorii samurai. Aceea care ne reamintește că între viaţă și moarte stă doar ascuţisul unei săbii. Conștientizarea acestei stări de spirit trebuie sau ar trebui să facă parte nu numai din antrenamentul celor care o iau în serios dar și a noastră, a tuturor.
Vara trecută am făcut o vizită la mormântul lui Dan și am fost impresionat de grija care i-o arată în continuare cei care-l poartă-n inimi ca antrenor, soţ, tată sau fiu.

Odihnească-se în pace!

La mormantul lui Dan. Bacau

 

Mai multe despre Dan Botezatu:

Omagiu Dan Botezatu

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: