Cinci zile

Iulie 29, 2013

Saptamana mi se parea prea lunga. Cinci zile astfel aranjate incat sa nu-mi mai ramana timp pentru mimic mai serios. Dimineata cand sucurile creatiei ar fi curs nestingherite, semnez condica.
Pana si taranului ii ramaneau cateva luni libere pe ani, ale lui, in care sa-si bea vinul resemnat cu ce i-o lasat toamna. Revin la lucru derutat de cele 48 de ore libere scrutand vise nascute inoportun tocmai cand trebuie s-o iau de la capat. Marti prestez servicii evaluate la 8 unitati de timp. Miercuri sant prea prins in problemele altora pentru a ma ocupa de ale mele. Joi, zi de targ la unii, nu vand mimic. Vineri, ajuns la buza prapastiei, aceleasi unintati de timp – opt. Cum ies din acest tipar, pentru ca cine si de ce l-a introdus nu cred ca mai are rost sa mai intreb. E clar ca cineva are nevoie de abilitatile mele si i s-a permis sa ma foloseasca in mod sistematic. Continui asa?

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: