Numai

iunie 22, 2021

Asa se elimină cuvântul Nu.

Verdict

iunie 22, 2021

Luați labele de pe Maria Tănase!

La hotel

mai 29, 2021

Între 6 și 8 fiecare simte nevoia să facă ceva. Ideeeea e ca tu sa mai rămâi o perioadă așa. Nu zicea cioran ca cele mai bune idei îți vin pe orizontală?

Scaun pliant

aprilie 24, 2021

In conditiile in care strada a devenit teren minat nu vom mai putea pasi la fel, adica la voia intamplarii pe unde ar dori sa ne mai poarte pasii pe la cate o gradina cu mese sau cu flori, pe la vreo coroana de pom inflorit sau pentru a da binete vreunui vecin inrudit. Este imperativ necesar ca in aceasta perioada fiecare om sanatos sa achizitioneze si sa poarte cu el un scaun pliant fie pescaresc, fie vanatoresc pe ca sa-l poata deschide acolo unde pofteste si pe care sa şadă cat pofteste cu atat mai mult cu cat locul in care traieste nu a mai fost demult sfintit.

Datorita restrictiilor ingineresti noul sau obiect nu-i va oferi niciodata confortul unui sezlong dar ii va mentine pozitia dreapta si atentia indreptata spre orizont. De azi scaunul va fi tovarasul lui de drum asa cum bunicul tovarasea cu briceagul primit in dar de la tatal sau. Dupa cum spune si vorba locului, un om normal poarta scaunul la cap dar a venit timpul sa-l coboare nitel acolo unde se poate si aseza pe el.

Transition

aprilie 20, 2021

Apr. 2021

Speculație

decembrie 27, 2020

Ascult cântarea psalmilor. Mă uit la câine şi am sentimentul că indiferent de religie tot sufletul e ortodox.

Lost iPhone

septembrie 26, 2020

I told you about loosing my phone in the shopping area of Newstraat a week today. Ok, I didn’t. It somehow, I have the feeling with a little aid slipped out of my back pocket. Bad place to keep your phone. Or wallet when sitting. With it at least two years of diary went. What’s to do? Start over, carry on like nothing happened. Like nothing happened… I didn’t tell you that two hours later I was fiddling with my new second hand iPhone I purchased to make me feel better. And better I felt with my 6s cushioned up with a free screen protection foil and a sleek back cover with a big enough hole for the logo the agent sold me. I never pampered my phone with screen covers, back cover or bought a protection plan. I liked the nakedness of the gadget, felt good in the hand, slipped quickly inside the pocket and eventually out of it too.

A week on and I started to miss three features on my iPhone 5s. First is the size. Steve’s design principle stated that the phone should be operated with hand and your thumb should reach every function on the screen. With 6 is possible but doesn’t feel as comfortable. I didn’t want to mention it but I suppose it depends on the size of the hand.

The second is the magnifying bubble for typing text which provided an easy way to place the cursor between  letters. A quick googl tells me this feature is missed by many. It has been removed and replaced as of iOS 13 with an enlarged cursor when you tap-and-hold anywhere on the writing area. Unfortunately  the highlight-and-select feature gets too easily in the way or when you manage to do it the cursor isn’t big enough to be seen under the thumb unless you tilt the phone and peer under the phalanx.

The third, a poor design decision imo placed the power button on the side of the iPhone 6s, right opposite the volume buttons which inevitably get pressed when squeeze the phone to turn it off and then you wonder why your phone doesn’t ring. I liked better on top..

That’s it, no other complaints. Uh, one more thing, kind of obvious, the larger screen seem to drain the battery faster on the 6 than on the iPhone 5s.

Yes I did call it and texted it offering a 50 euros recompense for the lucky finder, futile action as it was locked with a pin.

I am still looking to get another 5s or an SE. If you happen to sell one in good condition, get in touch.

Sep 26 ’20, Brussels

Sent from my iPhone

The seaside village

august 30, 2020

Under foisor drinking beer.

Went to Plaja Midia in the morning. The sea put on a show. High waves. I went into the sea. The water was warm. From time to time the white waves were flooding the beach leaving behind little lagoons for kids and parents. As I was lying on my back on my cotton sheet with blue palms and orange suns my feet felt the cold contour of the first invading wave. Someone had the tent flooded. A micro dizaster. We raised and tried to save sheets, rucksacks and socks. We then moved to the higher edge right next to the bushes.

Is warm here. In the shadow is cool because of the breeze. It’s countryside about 4-5 km from the sea. The road is narrow and loaded with dust. The dust is brought to the village on the tourist’s cars. But that’s ok, gusts of wind swipe the dust off the cars onto the roads and fences and then back on the cars.

It’s Sunday afternoon. It Is quiet. A horse pulling a cart galloped on the road behind the fence. A car stopped by the gate its engine still running… It went.

I fed a cat some shnitzel last night. She came back this morning but I gave her some apple pie. She ate it.

Kids are passing by. They talk about money and some scooter. People greet on the road. A fly is desperately trying to come out of my beer can. I open another one.

Corbu, 30 Aug ’20

Cafeneaua lui Mahmut

iulie 24, 2020

Nicolae TONITZA, Cafeneaua lui Mamut” la Balcic

Meniul zilei

iulie 10, 2020

Ar trebui să vin în țară dar răsfoind presa României mesajul îndeamnă să te grăbești în direcție opusă. Un mood macabru alimentat meticulos de hoarda jurnaliștilor flămânzi unei populații dornice de bârfă și informații inutile. Voi înșira binecunoscutele sperietori cu majusculă așa cum îmi vin la gură. Vazându-le și citindu-le parcă te mai liniștești, dai piept cu necuratu’. Așadar, această hoardă a dracilor apocaliptici:

Caniculă, Inundații, Secetă, Cutremure, Țevi sparte, Legi proaste, Proxeneți, Bastoane de cauciuc, Găști, Interlopi, Câini mutilați, Ambuteiaje, Putin, Descarcerări, Înspăimântări, Dineuri cu proști, Grindină, Majorări, Judecători corupți, Calote topite, Preoți păcătoși, Falimente, Copii abandonați, Copii vânduți, Avorturi, Profesori neputincioși, Pacienți incendiați, Tornade, Bătrâni izolați, Salcâmi demenți, Polen, Fraudă, Căpușe, Cod galben, Lipsă de paturi, Gogoneaua montană, Basarabia pământ românesc, Intoxicări cu carne, Braconieri, Cimitirul ‘vesel’, Autonomie maghiară, Depozite în flăcări, Art nouveau (inegalități), Noii covizi.

Lipsesc: Activarea vulcanilor noroioși, Deraierile de trenuri, Fisurarea barajelor, Crăparea podulu ide la Cernavodă, Rușii la Prut, Ungurii la Kolosvar, Bulgarii la Agigea, Autonomia ținutului secuiesc asediat in mijlocul ținutului românesc, teminarea fondului de pensii, suspendarea livrării gazelor, mutarea capitalei la Adjud. Lista continuă.

Indicație

decembrie 6, 2019

Bunătate jos, iar sus, cineva s-o apere cu răutate.

Răul

noiembrie 29, 2019

In paradigma sociopatică reflexul psihosomatic caudin preambulatoriu si neconditionat face ca individul incearcă a-si clarifica situatia si a-si usura alegerea in fata căreia este pus. Probabil instinctiv din două posibilităti nefavorabile incearcă sa aleagă răul cu un coeficient de nefavorabilitate mai scăzut. El stie  sau a auzit că un rău nu vine niciodată singur. De la această premisă incepe acum să insire bagajul fiecărei rele. Mai tarziu isi dă seama că fiecare rău al fiecărui rău atrage alte rele. Tot asa precum paradigma sociopatică si reflexul psihosomatic caudin (preambulatoriu si neconditionat) repezinta două concepte inexistente, debitate aleatoriu pentru o mai buna intelegere a derivabilitătii căcatului autohton. Rău cu rău dar mai rău fără rău. Doar in ultima propozitie se pot număra sase ă-uri.

Mandria

noiembrie 27, 2019

Mandria e buna… Nu-ti permite sa faci anumite lucruri tampite dar tot ea te impinge sa faci anumite lucruri tampite.

Relatii

februarie 9, 2019

A WEDDING PLANNER: Dacă păstrezi un aspect îngrijit, vorbeşti frumos şi te speli pe dinți poți trăi şi fără nevastă. Nu duci lipsă nici de pizdă, nici de prietenie.

Ca fost practicant si purtator al centrurii negre cu un dan in Karate Shotokan m-am gasit zilele astea gandindu-ma mai pe-ndelete la acei ani frumosi de munca, rabdare si.. incapatanare. Anii ’80.

Parerile sunt strict personale si le redau mai jos cu speranta ca insiruirea ideilor si a cuvintelor nu va atinge vreun nerv. Chiar daca o face nu aceasta a fost intentia si-mi cer scuzele de rigoare.

In anii ‘80 artele martiale intrau incet-incet pe piata romaneasca si chiar se bucurau de un sprijin destul de viu in centrele universitare. In Bacau, oras intinerit industrial, Karateul avea la acea vreme un caracter clandestin fiind considerat de autoritati o activitate nesanatoasa spiritului ideologic rigid de atunci. Tocmai aceasta disidenta trezea incapatanarea rebelului de a continua pe directia aleasa de buna voie – singura lui erezie. Astfel, mai in gluma, mai in serios nu de putine ori auzeai vorba „Karateul? Mai mult decat un sport, un mod de viata”.
Intr-adevar, cu putine alternative prin preajma, dramul de libertate imaginara castigat prin practicarea cu regligiozitate a acestui sport oferea individului o dubla satisfactie, cea a exclusivitatii prin aderenta la grup restrans, elitist, si dobandirea cunostintelor de auto-aparare considerate necesare(?). Alternativa ar fi fost de a-l gasi pe Dumnezeu, sau calea interioara, prin yoga dar surghiunul yoginului era poate mai aprig daca e sa ne gandim la Bivolaru.
Ajutat si de filmele cu arte martiale care umpleau videotecile, Karateul castiga tot mai multi adepti. Doua din trei filme in „vidourile” organizate clandestin erau cu Karate. O disciplina frumoasa, cu istorie indelungata, care forma oameni puternici devotati unei ierarhii bine conturate ar fi trebuit sa convina modelului ideologic comunist din Romania. Revenind asupra ideii de oameni puternici ma refer la oameni cu o dorinta puternica de a-si continua practica si la varste mai inaintate cand in multe discipline sportive oficiale viata competitionala incarcata ducea spre un abandon final garantat, acesta insemnand de multe ori resemarea sportivului intr-o pozitie de antrenor. Totodata, lepadat de ambitiile personale sportivul incepea sa devina un maestru pentru generatiile viitoare.
Intrebarea ramane valabila, Mai poate fi Karateul un mod de viata? E destul de usor sa ne descotorosim de aceasta posibilitate cand ziua de azi ofera atata galagie si tentatie. Tocmai din acest motiv Karateul ar trebui sa redevina un mod de viata; mai ales ca se bucura de acceptul cadrului sociopolitic actual. Ca el nu mai reprezinta fructul interzis nu ar trebui sa ne descurajeze. Scrutand putin natura acestui fruct, idea de libertate primeaza. Plasarea acestuia pe soclul dorintelor individuale ii da castig de cauza. Mai concret, de ce nu prea mai are cautare forma traditionala a artelor martiale? Ar fi usor sa dam vina pe formele de arta martiale promovate in ultimele decenii cum ar fi BJJ, K1 si MMA, produsele unei lumi intr-o continua manifestare a naturii umane la toate nivele ei. Nu ne poate scapa imaginea democratica a unei lumi egalitariste sugerata de shortul supraelastic purtat in MMA versus lumea traditionala imbracata in uniforma.
Idea centrala a Shotokanului frizeaza absolutul in materie de instrument martial. A fi suficienta aplicarea unei singuri tehnici decisive la momentul oportun pentru asigura o victorie totala pare a evada sfera realitatii. Dar oare nu prin astfel de tehnici singulare sunt castigate si cele mai spectaculoase reprize de box, judo sau mma?
Dar am pomenit cuvantul „arta”. Fiind o arta, fiecare individ trebuie lasat sa se exprime liber as cum ii permite structura lui morfofiziologica. El nu o poate face prin kata ci numai prin kumite (lupta libera cu adversar). Dar si aici, interventia compulsiva a arbitrului fragmenteaza un episod care altfel ar putea imbraca forma unei confruntari mai reale (sau, bineinteles, fara echipamentul de protectie a unui veritabil macel). Aceste intreruperi inoportune, oricum putin intelese de spectatori dar impuse de regulament, forteaza pe cel in devensiva intr-o submisie mentala a unui atac nici vazut si nici simtit. Ea, intreruperea, priveaza pe acesta de sansa de a retalia in urma unui atac poate de multe ori nesimnificativ pentru capacitatea si rezistenta acestuia.
In Karateul traditional, asa cum poate s-a dedus din cele spuse anterior, exista problema atacului non-contact. Problema controlului. Ceva lipseste! Aplicarea ani la rand a tehnicilor cu retinerea ceruta creeaza o necunoscuta in mintea practicantului el nestiind care este capacitatea lui de a face fata unei situatii reale, de a primi si de a contraataca. Aceasta necunoscuta poate fi datatoare de speranta dar in acelasi timp a determinat evolutia artelor martiale la forma la care au ajuns ele astazi.
Speculativ as putea pune si intrebarea, cat de traditional e Karateul traditional modern asa cum l-am primit noi? Pare sa fi pierdut ceva pe drum… el ramanand totusi o disciplina de inceput sau un punct de intoarcere pentru cei care-l considera un mod de viata in care ierarhia, disciplina si respectul joaca un rol important.

Un SHODAN

Lene

aprilie 1, 2018

Încercam sa-mi amintesc in care din editiile Humanitas citeam parerea lui Cioran despre poloneze. As putea afla intinzand simplu mana deasupra capului. Daca ar exista un motor de cautare analog.. un fel de moara de rontait cuvinte la care sa te poti duce cu sacul. Dar ce sa ma puna in miscare? Doar curatenia in sertarul cu ciorap, spalatul pantalonilor.. sau că poimaine-i Marți.

Mi-e cam foame. Mancarea e facuta doar ar trebui incalzita. Bucataria pare o fată morgană pâlpâind la flacara aragazului. Mi-ar trebui o voce sa ma îmbie continuu la masa iar eu sa ma las chemat. Bate clopotul in Saint Josse. To whom? Weekend Fericit! Si uite-asa, din lene tot umpli o pagină.

A little impure for a Sunday but entertaining and educational. Do you get any better?

Fasole

decembrie 6, 2017

Lucrez pe cont propriu dar in ultima perioada ma tot gandesc la un proiect de colaborare. Nu am experienta dar vreau sa vad cum e. As incepe cu ceva mai usor si m-am gandit sa scriem o poezie impreuna. Eu incep si voi completati la puncte puncte:

Fasolică bob umflat

Eu pe pulă ți l-am luat

Şi cu … deputat

Drept n’gură-i l-am săltat