Dar

ianuarie 29, 2020

Dacă vi cu mâna-n fund nu-i nici o problemă dar dacă pleci cu ea tot acolo ești de rahat.

Nichita

ianuarie 26, 2020

Care-i treaba cu Nichita?

Venit in tară insetat de limbă si cultura romanească am inceput sa urmaresc programele televiziunilor locale Cluj si Timisoara, Iasiul si Craiova. Unele emisiuni sunt preluari de pe postul national, altele productii proprii chiar reusite. Cum nu ma pricep la critică o să spun doar lucruri bune.

Nu rareori, si nu foarte des, Nichita Stănescu este adus in discutie asa mai mult parcă pentru a mai linisti bataile de aripă ale vreunui debutant. Pentru că nu putem cobora icoana poeziei romanesti, il scoti pe Nichita, narcisul poeziei, adolescentinul care ne invită să fim părtasi la miopie, parghia institutiilor de formare a spiritului modern globalizat prin care individul este convins de unicitatea eului sau si de importanta createi lui indiferent de valoarea ei.

Care-i treaba cu Nichita? Cu ajutorul lui Nichita fiecare poate deveni poet (si toti critici). Asta-i treaba cu Nichita. A pavat drumul spre egoismul literar spre gângureala psihadelică a unei epoci demult planificate.

Hai să spunem c-am gresit. Cum ajungem totusi la Nichita? Nichita e ca o placă de jazz. Din infinitatea tulburătoare a posibilitătilor acustice, accidental poti da la iveala acea unda sonoră care mangaie. O dată. Cel mult de două ori. O stea sclipitoare dar.. căzătoare.