Gooooool!

octombrie 9, 2015

022

Stadionul Municipal Bacau – o alta hotie a administratiei Stavarache. Oct 2015

Toata seria Stadionul Municipal Bacau

Reclame

Cu toamna pe stadion

octombrie 7, 2015

Stadionul Municipal Bacau

Stadionul Municipal Bacau, Oct 2015

Toata colectia photo)

priveste cerul…

octombrie 6, 2015

 

priveste-cerul

Am descoperit acest mesaj joia trecuta (1 octombrie cand am facut si poza) pe o cladire (scopul scuza mijloacele, nu?) de prin centrul Bacaului. Si am privit cerul…

Cateva zile mai tarziu mi-a fost greu sa descriu serendipitatea descoperirii in ziarul local a mesajului unei cititoare care descrie destul de frumos efectul indemnului spreiat cu litere de-o schioapa. Amandoi l-am luat ca pe un indemn dar punctele de suspensie pot deruta. Epifania este intensifica si de faptul ca ochii se izbesc de el (de mesaj) abia dupa ce ai urcat cateva trepte.

Va las sa vedeti ce spune cititoarea ziarului local Desteptarea: Indemn la privit cerul

Spiders season

octombrie 4, 2015

What gets caught?

FUJI2515

spidernet-heystack

spider-nets

spider-nets-in-pinetree

spider-season

spider

two-spider-nets

Beskidy Mountains, Poland

Blue „egg”

septembrie 23, 2015

Have you found a blue egg? the child asked.

Blue egg - www.nosylens.com - Tiberiu A. Kiss Photography

 

Deraiaj

septembrie 20, 2015

Sa te indrepti catre ziua de Luni fara absolut nici o scapare. O locomotiva desprinsa de garnitura, pierduta printre macazuri uitate si semnale nedeslusite. Sa-ti simti talpile destinului insurubate intre da-ul si nu-ul traverselor. Sa existi pe tabela plecarilor si sosirilor fara dreptul la deraiere.  Sa existi cu toate semnalele de alarma consumate invoindu-te impiegatilor ce ti-au iesit in cale. Trecut si prin ultima halta, te vor saluta dirijandu-te pe o linie moarta.

Dar tu nu esti un tren.

Un om liber

(www.nosylens.com)

Fără titlu

septembrie 16, 2015

autumn-leaves-sucha-sep-2015

Sucha, Septembrie 2015

At the playground

septembrie 13, 2015

As a parent I get to see the playground quite often. More often in the past and not so often now.  „Babysitting” can offer some fun moments if you are into photography. As long as you don’t forget too long about your own child, you can walk away with a few shots from this fast-paced realm.

playground-jump

playground-dogs

playground-bride

(www.nosylens.com)

IMG_20150806_074934

IMG_20150806_075004

IMG_20150806_074952

IMG_20150806_074958

O firmă care şi-a dat o singură şansă, ultima. The Law of Scarcity prost înțeleasă.

IMG_20150803_101045Pe malurile Bistriței, Bacău

Cum spuneam, mă aflu într-un oraş în care pare să aibă loc o contopire fatidică a simțurilor.  Încă traversăm primele etape ale capitalismului. Multe eşecuri ar fi putut fi evitate dacă ratiunea ar fi precedat acțiunea şi dacă rațiunea, uneori atât de fragedă pe aceste plaiuri, nu ar fi prea usor întunecată de nevoi urgente sau.. lăcomie. Mă uit la poza pe care am făcut-o ieri, tot pe malurile Bistriței, o periferie neumblată a Bacăului, şi citesc un singur lucru: PRIPĂ.

Fotograf de rezerva

iulie 13, 2015

M-am intors de la ceea ce ar fi trebuit sa fie pentru mine o ocazie de pasnica indeletnicire, de captare in chip amator, de pescuit imagini daca doriti, a Campionatelor Nationale de Lupte ale Romaniei editia 2015. Dupa cateva incercari de a fotografia sportivii domnului profesor Marius Botez de la clubul ACS Lupte Bacau, am devenit in scurt timp, spre nenorocirea mea, fotograful Federatiei Romane de Lupte. Dintr-o cauza pe care nu o cunosc, desi o banuiesc, fotograful oficial nu era prezent asa ca ii multumesc domnului Alin Grigore, secretarul federatiei, pentru a ma aseza in pantofii acestuia si pentru a-mi oferi ocazia de a-mi incerca echipamentul fotografic sub lumina neoanelor Salii de Sport din Constanta. Nu fara remuscarea de a-i lasa pentru o perioada in afara cadrului pe sportivii mei bacauani, am acceptat rolul oferit cu tot cu incarcatura psihologica a responsabilitatii jobului. Asadar am pornit la… lupte.

Au fost meciuri frumoase dar spre surprinderea mea luptele fetelor au avut ceva in plus. Mi s-au parut mai pasionale, mai concentrate, si nu de putine ori debarasate parca de nervozitatea alimentata de dorinta castigului. Fara elementul matcho, lupta lor pe saltea a fost chiar un spectacol. Parul prins in coc sau coada aduceau un plus de farmec. Cu ochii pe tehnicile luptatorilor si degetul pe declansatorul aparatului m-am plimbat printre cele trei saltele intinse pe toata suprafata salii interesat de frumosul unui sport dur. M-ar fi ajutat daca as fi stiut numele participantilor, cine si ce poate. Astfel nu as fi pierdut momente valoroase. Luptele mi se par un sport fotogenic dar ca orice sport de sala, destul de challenging dpdv tehnic.

Sambata, pe langa faptul ca a predominat culoarea galbena, am avut ocazia sa stau la masa cu fosti campioni mondiali si olimpici, acum antrenori sau oficiali la federatie ale caror nume nu mi le-am notat si ma simt oarecum jenat a publica pozele acestor campioni fara a le mentiona numele. Aceasta nu-i face mai putin valorosi ci doar ma califica pe mine drept un amator, ceea ce si sunt de altfel. Un amator de fotografie. Prefer obscuritatea observatorului anonim. Am vrut sa pozez ,,din umbra”. Aparatul meu nu poate lucra dupa un program bine stabilit, gaseste tot timpul ceva mai bun de fotografiat tocmai in momentele cheie ale evenimentelor, asa ca nu-l veti intalni niciodata la nunti.
Revenind la competitia de lupte, fotografiile mele redau o liniste pe care o sesizez abia acum, doua zile dupa concurs. Linistea de pe saltea facea ca inclestarea scorpionica a luptatorilor de pe saltea sa para ireala. Cand doua furnici se inalta incaierate, nu le auzim strigatul. De ce au fost atat de muti si luptatorii? Strigatului ca manifestare a sportivului in momentul descatusarii fortei la climax completeaza tehnica, introduce finalitatea necesara castigului si ofera spectacol. In schimb, cele mai exotice apelative si incurajari se rostogoleau catre saltea din toate colturile antrenorilor. Acestea nu faceau altceva decat sa diminueze prezenta sportivului de pe cercul galben. Propun oficialilor, antrenorilor si oamenilor din Luptele romanesti sa organizeze o competitie special dedicata fotografiei in care sportivii sa aplice cele mei spectaculoase procedee nemaigandindu-se la premii, in care valoarea artistica a procedeului sa primeze in subconstientul luptatorului. Cu riscul pierderii meciului sau chiar al descalificarii ei devin actori pentru o zi, insa o zi memorabila. Bineinteles, aceasta nu trebuie sa raman o idee utopica. La nivel de club, fiecare se poate organiza cum vrea.

Weekendul acesta se va desfasura la Bucuresti campionatul national de inot, in apa. Nu, multumesc!

IMG_4040

 

IMG_4248

Sub soare

aprilie 30, 2015

Stork flight in the sunApril 2015, Bacău 

Trinity

aprilie 6, 2015

Crucea din gardul catedraleiBruxelles 2014

Am adus un gând din târg

septembrie 28, 2014

La inceput a fost cuvantul. Probabil aici e hiba, ca abia pe urma a venit judecata. Asa ca, vorba la judecata de apoi si-a avut si ea, rostul.

La rusi in targ printre şmelţuri se vand si carti: Gandirea si Miscarea – Henri Bergson 6 Ron, Istoria unei Secunde – Adrian Paunescu tot 6 Ron. Ambele in conditii bune. Soarele le-a aerisit si nu sunt nici ingalbenite. Le-am scos pe-amandoua in 10 Ron. Not bad!

Asta-i necitita, imi spune vanzatorul, un batran maruntel cu piele alba stravezie si ochi vii vazandu-ma ca incercam sa desprind doua pagini galbene ca ceara a unei carti al carei autor nu-l mai retin dar despre care tot el mi-a spus ca-i destul de cunoscut. A scris intre cele doua razboaie zice privindu-ma destul de mirat. L-o fi intrigat ignoranta mea sau inocenta cu care am facut cunoscut faptul ca nu cunosc autorul?

Scuzati-ma domnule ca m-am aflat in calea dumneavoastra si era sa ma dati jos!

De ce sa-mi fie jena? Ce-ar putea sa mi se intample. Cel mult primesc o replica la care nu am raspuns. Plec ochii si privesc in continuare ego-ul amestecat printre nimicurile intinse la vanzare.

(Ea încearcă să repare, singură, locul unde a cazut toporul.)

De ce sa te opresti din tot ce faci, de fiecare data, inainte de a simti un chin dulceag? Ti-e frica de ce ti s-ar putea intampla? E ca si cum ai baut intotdeauna mustul si nu ai aflat ce-i vinul.

Un tiganus striga: Costica, Costica ce faci?

Costica: Ma chinui sa traiesc.

Tziganusul: De ce, ti-e frica nu mori?

 

Lumea iese din biserca. Azi au invatat sa fie mai ingaduitori. Ce nu au inteles insa, e ca nu poti sa fi ingaduitor oriunde si oricum. Ca sa intelegi asta iti trebuie ceva gandire. Asa ca-i mai usor a fi ingaduitor mai tot timpul, mai cu oricine.

Cerul rade, doua haine de piele neagra urca leganat dambul.

 

Femeie batrana in targul de la rusi, Bacau

Duminica prin târg la rusi. Bacău

 

 

London from a bus window

august 25, 2014

A recent trip to London prompted me to revisit places supposed to mean home since 1994. A five year absence, helped me crystallise a mixture of feelings about this vibrant city and made me realise how foreign I actually am. What does it mean to be Romanian and not English? You’ll have to ask Mr. Simon, a sales guy I once worked for on a short assignment with whom, in the end, I got lost in translation.

 

Bond Street

Cabbie on Oxford Street

Kings Cross St,. Pancras

Double decked bus at semaphor

Woman on the bus

Red bus

Oxfor Street

Black girl in red dress

Black cab

 

 

Sata, pisica neagra, cocotata pe lemnele taiate (IMG_2516)

Sata

pisica neagra, pisica fixandu-te, pisica privindu-te tinta in ochi, pisica cocotata pe lemne, ochi de pisica

black cat, cat staring straight into your eyes, cat in hunting position, cat above head height

f/2.8, 1/200, iso 1000

8:30am, cu cafeaua langa mine contemplam copacul. Voiam să scriu ceva, dar ce?

Despre dimineața de azi.

După o ploaie scurtă de vară ce anunta totuşi o zi moharată, soarele a inundat grădina pentru o oră, asa că am avut timp sa ies si să urmăresc nestingherit pisicile: Vincent, Sata şi.. Nuța.

Acum vreo două luni cineva a tăiat niste lemne si le-a depozitat convenient sub coroana copacului dar în bătaia soarelui. Spre norocul meu, copacul a fost pus cu cap încât nu încurcă lumina dimineții şi o îmblânzşte pe cea de amiază. La numărul 14 (sau 18?) îți trebuie umbrelă sau pălărie pe care oricum nu se merită să dai banii doar pentru câteva ore pe an. Nu e grădina mea. (De ce-ar fi?) E frumoasă dar n-o simt a mea. Plătesc chirie pentru ea. Ar trebui întrtinută mai bine.

Privind micul decor, dintii drujbei îmi sună în creştetul capului. Ce trunchi s-o fi tăiat? Nu mai contează, copacul a rămas în picioare. Păcat de lemnul care putrezeşte şi nu-l arde nimeni. În grădina asta e numai decor de scenă iar în lumina reflectoarelor pisicile îşi joacă rolul.

 

Lemne taiate - loc de joaca pentru pisici (azi dimineață)

Sata la lemnele taiateSata (azi dimineață)

f3.2, 1/160, iso 400, Olympus XZ-2

Sata, pisica neagra, pe lemenele taiate

Sata (astă-primăvară)

f2.8, 1/400, iso 250, Canon 7D, 70-200mm L 2.8 IS II

pisica neagra, pisica neagra in gradina, pisica neagra pe lemne taiate, pisica neagra in gradina

black cat, blac cat in the garden, black cat on a pile of cut wood, black cat watching the garden form high

(azi chiar aş tăia lemne.. Într-o zi O zi)

Furnici pe gard

aprilie 27, 2014

Azi am facut poze in gradina. Am descoperit un roi de furnici care circulau inainte si-napoi pe o lungime de vreo 10m de gard. O adevarata autostrada, si trafic nu gluma.

 

Furnici pe gard

Autostrada furnicilor

 

Placed on the edge of the inner most hill of Brussels it resembled a window onto the city, a ‘pier’ where the sea of buildings could be contemplated in the sunset. People used to come and lean against the stainless steel bar and hover their eyes over the building roofs or just sit on the concrete benches having a drink. It was a good place to practice photography. The graffiti on the walls of the surrounding buildings added a particular charm to its secluded urban decay. The Place laid abandoned for a number of years, only to be claimed in 2013 by the construction industry.

place-du-congres-bruxelles-2010-01-P1030738Spending time on Place du Congrès was a way to disconnect  from the city.

place-du-congres-brussels-2010-02-P1030739

place-du-congres-bruxelles-2010-03-P1030795Watching in the opposite direction, one could see the monument of unknown soldier and  Madou tower in the distance

place-du-congres-brussels-2010-05-P1030935Sun sets over the city

place-du-congres-brussels-2010-P1030864Buildings in the sunset viewed from Place du Congrès

place-du-congres-bruxelles-2010-06-P1040070Leaning over the stainless steel bar the city roads revealed themeselves below

place-du-congres-after-rain-2012-01My last memories of Place du Congrès

Crossing it and going down its stairs provided a convenient short-cut to town centre

place-du-congres-rain-sunshine-2012Place du Congrès right after the rain in 2012

Finance Tower viewed from Place du Congres, BrusselsFinance Tower. View from Place du Congres in 2010

Finance Tower from Place du Congres, BrusselsFinance Tower in Brussels. View from Place du Congres in 2010.

Place du Congres (above) was a favourite refuge in the city.  Placed on the edge of the inner most hill of Brussels it resembled a window onto the city, a ‘pier’ where the sea of buildings could be contemplated in the sunset. The concrete benches betray the purpose it served to fewer and fewer. The Place decayed for a number of years and is now claimed by the construction industry.

Finance Tower, BrusselsFinance Tower. View from main road at Botanique

Finance Tower at Night, BrusselsFinance Tower in Brussels around 8pm on a recent winter night