13 Aprilie 2014. De la Sibiu la Răşinari

Acoperisurile rosii ale Sibiului

Sibiul văzut de la benzinaria Lukoil

Sibiul si muntii sai

Sibiu

Turla bisercii, Sibiu

Sibiul si muntii vazuti de la benzinaria Lukoil

Deasupra Sibiului

poplaca-IMG_5456

 Satul Poplacarasinari-dn106D-P4130108

poplaca-copaci-pe-dealuri-IMG_5472

Dealuri in jurul Rasinarilor la apus de soare

turma-de-oi-si-cioban-pe-dealurile-Rasinarilor-2014-IMG_5468

Turme pe dealurile Răşinarilor, seara 13 Aprilie 2014

Toaca pe dealurile Rasinarilor la apus de soare

 Toaca pe dealurile Răşinarilor la apus de soare

casa-emil-cioran-malul-paraul-caselor-rasinari-P4130150

Casa în care s-a născut Emil Cioran (13 Aprilie 2014)

rasinari-centru-P4130145

 Casa Emil Cioran (seara, Aprilie 2014)

strada-preot-emil-cioran-rasinari-P4130141

casa-emil-cioran-rasinari-P4130131

statuia-emil-cioran-rasinari-P4130129

strada-protopop-emil-cioran-rasinari-P4130119

statuia-de-bronz-emil-cioran-rasinari-P4130137

pensiunea-cioran-rasinari-P4130153

Statuia lui Emil Cioran, Rasinari

casa-cu-iedera-rasinari-P4130143

O casă in Răsinari

Casa memoriala Octavian Goga, RasinariCasa memoriala Octavian Goga, Răsinari

strazi-pietruite-rasinari-P4130194

 S-au aprins luminile în Răşinari

Rasarit de luna la Rasinari, 13 Aprilie 2014

Răsărit de lună la Răşinari

biserica-pictata-sec-18-rasinari-P4130180

Biserica construită în sec. xviii, Răşinari 

roata-vietii-pictura-biserica-rasinari-P4130184

Roata Vieţii (pictură), Răşinari

Cerul seara la Rasinari 13 Aprilie 2014Cer de seară la Răşinari, 13 Aprilie 2014

 

Alte ganduri despre Cioran:

Un om curajos

Cioran si Marea

Ezitare

Reclame

Ezitare

aprilie 8, 2014

Articol dedicat împlinirii a 103 ani de la naşterea lui Emil Cioran.

I-am ratat centenarul… Pe atunci nu scriam. Nici acum nu scriu, bloghez.

Ce-aş mai putea adăuga şi eu la tot ce s-a spus deja despre el? Nu prea multe. Poate întrebarea asta şi-ar avea şi ea rostul: Ce-am mai putea adăuga noi la tot ce a spus el deja. Retoric, nici nu încerc un asemena răspuns. În schimb voi încerca a pune în cuvinte de ce tocmai el. Pe scurt, pentru că „ne-am găsit” în exil când eu căutam un mentor. Şi pentru că sufăr de aceeaşi oboseală probabil.

L-am găsit neştiind ce caut, şi asta miroase a regăsire. Pe el care m-a ajutat să nu mă mai simt vinovat c-am plecat fără să mă mai uit în urmă, l-am găsit si nostim la un momentdat, umorul său bine scornit.

Cred că în fiecare dintre noi locuieşte un Cioran care-i păzeşte bine abisul ființei. Când viața-i atât de tentantă ce rost are să treci pe la poarta portarului? Odată trecut, nu mai esti acelaşi.

Mă bucur că nu l-am descoperit la o vârstă prea fragedă pentru că mi-ar fi dat toate planurile peste cap şi nu mai construiam capitalismul. Dacă era dupa mine m-aş fi oprit după ce aflam cum se căleşte fierul. Chiar şi numai ideea acestei posibilităti e destul de reconfortantă.

Meritul lui e că s-a vrut aşa. Al meu… n-am nici unul, doar norocul că nu sunt el. Meritul lui adevărat e că mi-a semnalat posibilitatea dobândirii unei demnității absolute… Prin el, ispita de a fi un om liber prinde contur.

Nu-l revendic astăzi că oricum nu i-ar mai fi păsat cine-o face. Românii, eschimoşii… Vreau doar să-i mulțumesc c-a existat şi ne-a tras cumva în universalitate.

Îi dedic această fortografie făcută recent la fereastra dinspre grădină şi pe care am numit-o Ezitare. De ce Ezitare? Pentru că mi-am imaginat că reprezintă destul de fidel filonul temelor lui Cioran, anume, punctul de trecere din neant în lumină şi invers, punct la care Cioran ar fi trădat o ezitare.

Ezitare in fata pacatului originar

Ezitare (în fața păcatului originar)

Alte ganduri legate de Emil Cioran:

Cioran si marea
Un om curajos

Pe urmele lui Cioran (Răşinari)

un om curajos

noiembrie 5, 2012

Meritul meu nu e că sunt cu totul ineficace, ci că m-am vrut aşa.” – Emil Cioran

Se înfiripase bine ideea că Cioran ar fi un pesimist. Disecţiile metafizice cu care s-a îndeletnicit nu l-au avantajat într-o lume frivolă, în declin. Părtaş şi eu la ea, asemenea reclamă l-a ţinut, regretabil de ușor, departe de mine o perioadă lungă de timp; perioadă presărată cu lecturi necesare(?) și eforturi dedicate desăvârşirii rolului pe care se aștepta să-l joc în viață.

Adevărurile pe care le pune în lumină cu clarviziune genială nu mi-au stârnit dispoziţia necesară pentru a ieşi din cotidian şi a mă afunda în gândurile „negre” ale celui mai sensibil individ în faţa neajunsului de a ne fi născut. A-l fi citit pe Cioran nu prevestea nimic bun iar eu aveam nevoie să-mi păstrez elanul, frenezia, nu să mă fi împiedicat în marile realităţi existenţiale. Nu bănuiam nici o clipă că într-o bună zi, tocmai el, Cioran, îmi va face cărare în hăţişul vieţii. Mă întreb de ce nu-l găsesc nici trist, nici pesimist… Oare pesimismul meu să-l întreacă pe al lui?

Pentru mine, Cioran este un om curajos! Să poţi să urmăreşti ideea neantului cu atâta forţă şi luciditate într-o lume îmbibată de ambiţie şi progres, constituie un act de curaj. Prin faptul că îşi asumă suferinţele noastre, are curajul Mântuitorului, pe care, în mod paradoxal, l-a negat cu toată fiinţa lui.

Certat cu destinul, Cioran are curajul de a-l înfrunta pâna în ultima clipă, atribuindu-şi meritul de a fi devenit cu totul ineficace într-o lume în care utilitarismul a devenit pre-condiţie a existenţei. Ca să-ţi toceşti sensibilitatea dincolo de măduvă şi ca să ţi-o expui mârşăviilor lumeşti cu atâta persistenţă (şi eficacitate!), îţi trebuie curaj, mare curaj!

Dacă l-aş fi citit la douăzeci de ani poate l-aş fi acceptat ca pe un simplu exemplu şi nicidecum un mentor. Doar un exemplu care mi-ar fi arătat exact ce nu trebuia să devin.

Din slăbiciune fac tot ca mine, chiar dacă el are dreptate. Simt însă că timpul curge în favoarea lui şi că, într-un final, mă voi găsi pe drumul arătat de el, aspirând către acelaşi merit.

Nemarginire

septembrie 26, 2012

„Aş vrea să sece toate mările ca să mă scap de absolutul acesta imediat
şi de perfecţiunea melancolică, spre care tind secret în preajma
zădărniciei marine. Avantajul mării asupra muzicii sau a iubirii
este de a nu fi făcută de oameni şi de a nu încăpea astfel în inimă.
Prin ceea ce nu mai e omenesc în mine, descopăr marea, ascultându-mă.”

– Emil Cioran,  Île-de-Bréhat, 17 Iulie 1938, către Jeni Acterian  (din volumul Scrisori către cei de-acasă)

English sea. Margate, UK - British Channel

The English Sea  at Margate (British Channel)